Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691, de către Papa Inocențiu al XII-lea. Înainte de această dată, Crăciunul avea rolul începutului de an nou.[necesită citare]
În liturghia romano-catolică 1 ianuarie reprezintă o octavă de la Crăciun; astfel, această zi este dedicată Fecioarei Maria. În același timp, în a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul, potrivit religiei iudaice, a pruncului Iisus — la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.
În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie — noaptea de Revelion (din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă aproximativ „trezire”, aici cu sensul de ospăț la miezul nopții) — cu petarde și artificii; rudelor, prietenilor și cunoștințelor li se fac urări de noroc și sănătate și se urează „La mulți ani!”.
Obiceiuri și tradiții
Grecii fac o prăjitură tradițională în care pun bani. Persoana care găsește banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost transmis și în anumite regiuni ale României.
Evreii din Israel mănâncă mere unse cu miere, pentru ca noul an să fie foarte dulce.
Italienii încep cina mâncând o farfurie de linte, iar după toastul pentru noul an se obișnuiește să se arunce cupa pe fereastră.
Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, însemnând ultimele secunde ale anului, ca ritual pentru atragerea norocului. Obiceiul a fost preluat de numeroase țări latino-americane.
În România, în mod tradițional nu se aruncă nimic din casă în prima zi a Anului Nou pentru că, procedând astfel, o persoană își aruncă norocul. Tot în prima zi din an nu se iese din casă până ce o persoană brunetă nu intră în casa respectivă (potrivit tradițiilor, persoanele brunete aduc noroc și fericire, iar cele roșcate și blonde ghinion). În noaptea dintre ani, oamenii își pun o dorință, pentru că aceasta are toate șansele să se îndeplinească. Noaptea de Revelion este întâmpinată cu mult zgomot (ca în Conu Leonida față cu reacțiunea, de I.L.Caragiale) pentru că zgomotele puternice alungă spiritele rele. Tot de Anul Nou se merge cu capra. Unii oameni desfac șampanie la cumpăna dintre ani, ca să aibă un an mai prosper. Pușcarea petardelor de Anul Nou este practicată de regulă de către cei tineri.Și desigur pe 31 decembrie se colindă cu plugușorul iar pe 1 ianuarie cu sorcova.
In Grecia, intrucit ziua de Anul Nou este dedicata Sf. Vasile, ce a devenit celebru pentru bunatatea de care a dat dovada, copiii isi lasa incaltarile la usa pentru a fi umplute cu daruri. Asa cum la noi acest obicei este de Sf. Nicolae, la greci este la trecerea dintre ani.
In unele parti ale Scotiei se obisnuieste ca pentru alungarea raului din anul ce tocmai urmeaza sa se incheie, sa se arda suluri de smoala. Astfel, noul an poate veni caci raul se considera ca a fost ars, a disparut! De asemenea, scotienii cred ca in functie de cine le intra pentru prima data in casa, le va merge sau nu bine, va fi un an bun ori cu ghinion.
Pentru evrei, Anul Nou reprezinta o perioada sacra. Oamenii mediteaza asupra faptelor facute peste an si isi propun sa fie cit mai buni pe viitor. Copiii trebuie sa se innoiasca. Masa obligatoriu trebuie sa aiba fructe din belsug si faina.
La chinezi, Revelionul se sarbatoreste intre 17 ianuarie si 19 februarie, atunci cind este Luna Noua „Yuan Tan”. Intrucit chinezii sint ferm convinsi de faptul ca in aceasta perioada peste tot sint numai spirite rele, aprind cat mai multe focuri de artificii pentru a le indeparta. Daca la noi, in Europa, se obisnuieste ca la trecerea dintre ani ferestrele caselor sa fie larg deschise, pentru chinezi, acestea sint inchise, uneori chiar sigilate pentru a nu putea sub nici o forma intra spiritele rele.
Musulmanii, care sarbatoresc trecerea dintr-un an intr-altul pe data de 21 martie, isi planteaza inainte cu citeva saptamini griu incoltit. Astfel, acesta creste simbolizind faptul ca natura a inceput iar sa se trezeasca la viata.
Idei de aranjamente speciale
Chiar in centrul mesei de Revelion se poate amplasa un bol de portelan plin cu apa care sa aiba in mijloc o floare bogata. Daca bolul este de dimensiuni mai mari se pot pune chiar si luminari plutitoare de culoare rosu aprins. Cu siguranta va da nota de maxima eleganta.
In jurul unui pahar de cristal, plin cu vin rosu se plaseaza alte patru pahare iar intr-un colt al mesei un sfesnic cu o luminare arzind. Transparenta cristalului in contrast cu vinul rosu va crea o atmosfera feerica.Un alt decor deosebit se poate creea din luminari. Este de ajuns sa asezati pe o farfurie intinsa citeva luminari, de preferat 3 sau 5, care sa aiba aceasi culoare insa sa fie de marimi diferite iar printre ele sa aruncati pe ici-colo cite o crenguta de brad si in final sa aplicati peste ele zapada artificiala. Efectul acestei combinatii va fi unul cu totul si totul special.
De asemenea, luminarile plutitoare asezate pe o tava plina cu bobite de struguri da o nota personala. Aceasta in functie de dimensiunile pe care le are, decorati-o cu beteala, ghirlande ori pur si simplu cu ramuri mici de brad.
De fapt decoratiunile de Anul Nou nu trebuie sa difere cu mult de cele de Craciun. Doar mici adaugiri sau inlocuiri si gata, se poate sarbatori trecerea dintre ani intr-o atmosfera la fel de placuta ca si cea a Craciunului, numai ca aranjamentele facute trebuie sa aiba o singura caracteristica: indrazneala! Coronita de Craciun poate fi modificata cu succes si astfel se poate pastra si la Revelion. Trebuie doar sa se inlocuiasca funditele si celelalte decoratiuni de culoare rosu cu cele aurii.
Prin casa absolut toate decoratiunile ar fi bine sa se schimbe in cazul in care sint de culoare rosu sau verde. Culorile anului 2006 sint albul, argintiul sau auriul. Daca pentru decorarea mesei de Craciun s-a mers pe contraste (aranjamente vesele in care au predominat culorile rosu si verde) de Revelion trebuie ca aranjamentele sa fie cit mai sobru facute.
Obiectele sau aranjamentele care vor decora casa trebuie sa fie de foarte buna calitate si sa predomine bunul gust. Tacimurile (in cazul in care nu sint din argint) trebuie sa fie foarte bine lustruite. Accentele de stralucire, care nuanteaza ideea de sarbatoare sint date de auriu si argintiu. Asadar aceste nuante trebuie sa se regaseasca foarte discret in servetelele de masa, platouri, vesela, sfesnice si platouri.
Mincarurile si bauturile in seara de Revelion
Pentru a iesi totul ca la carte trebuie neaparat sa cunoastem ce tip de bautura i se potriveste fiecarui tip de mincare in parte. Spre exemplu, aperitivelor care sint preparate din carne de porc, li se potrivesc vinurile rosii. Fripturii de porc vinul negru („Merlot”, „Feteasca neagra”) iar la sarmale merge ca uns Cabernetul Sauvignon.
Vinurile usoare sau albe merg in combinatie cu aperitivele cu mezeluri si lactate, la friptura de pui si la pestele la cuptor. La desert intotdeauna trebuie o bautura tare, spre exemplu whisky iar la cafea coniacul. Oricum, indiferent ca Revelionul este organizat acasa sau la un restaurant este obligatortiu sa se tina cont de stilul si genul invitatilor.
Postări
